Cum a evoluat designul floral in Romania in ultimii 10 ani?

  • 2004
    – apar primele florării online din România (florarie.ro);

    2005-2006
    Elefant.ro–  interesul pentru design floral ca artă nu se manifestă vizibil. Floriştii sunt în mare parte necalificaţi. Cei implicaţi în industria florilor erau în primul rând comercianţi de flori, obiectivul lor principal fiind acela de a vinde o cantitate de flori în cel mai scurt timp posibil cu cât mai mult profit. Comerţul cu flori a fost şi este o afacere profitabilă tocmai datorită acestei forţe invizibile.

    – un rol important în ridicarea standardelor l-au jucat furnizorii care aduceau noi şi noi modele de ambalaje şi accesorii. Design-ul floral a fost şi va rămâne arta improvizării – unora le iese, altora nu. Oricum, imitaţia este la baza progresului în acest domeniu.

    – accesul la publicaţii de specialitate lipsea şi nu a fost niciodată facilitat de furnizorii de flori. Principalele influenţe în modul de aranjare a florilor veneau din Ungaria, Germania şi S.U.A., iar Google Images a fost adeseori principala sursă de inspiraţie. Atât miresele cât şi floriştii se inspirau din imaginile generate de motoarele de căutare.

    – website-urile florăriilor din România erau sub orice critică. Multe florării nici nu aveau un website, ca să nu mai vorbim de branding sau strategie de marketing. Marketing-ul online era o mare necunoscută pentru un segment de oameni simpli cărora nu le-ar fi folosit la nimic să fie cunoscuţi la nivel naţional, când clientela lor se afla pe o rază de maxim 15 kilometri.

    – la nivel european, website-urile designerilor florişti pe care azi îi numim „internaţionali” şi „de succes” erau cât se poate de greu accesibile, rudimentare şi cu o grafică care nu le punea munca în valoare. Socializarea era mult îngreunată şi ajungeau cu greu la publicul lor ţintă.

    – tot în această perioadă creşte numărul firmelor care asigură decorul pentru nunţi (agenţiile full-service)

    2007-2008
    – odată cu aderarea la Uniunea Europeană, graniţele s-au deschis, iar furnizorii de flori s-au înmulţit. Florarii români aveau acces la o gamă tot mai largă de produse. Cu toate acestea, impactul vizual al aranjamentelor florale lăsa mult de dorit.

    – apar pe piaţă tot mai multe firme „full-service” care asigurau decorul pentru evenimente, în special nunţi şi botezuri. În industria florilor oricine a putut să intre foarte uşor.

    1042009
    in ianuarie, apare prima revistă de design floral – FLORISTS ONLY;

    – cei mai mulţi florişti din România află pentru prima dată informaţii despre principalii jucători din industria florilor;

    – primele cărţi de design floral ajung în mâinile floriştilor români;

     2010
    – se organizează primul Concurs Naţional de Aranjamente Florale;

    – înfloresc firmele care organizează cursuri „de calificare” pentru florari-decoratori.

    – la Hotel Carol din Bucureşti se organizează Best Flower Designers Exhibition;

    – floriştii români asistă la primele demonstraţii de design floral la ei în ţară;

    – Romexpo începe să organizeze timid primul târg de flori: Expo Flowers and Garden

     2011
    – floriştii români încep să viziteze principalele târguri de flori din Europa;

    – evenimentele din 2010 se repetă;

     2012-2014
    – pe măsură ce reţelele de socializare iau amploare, tot mai mulţi florari-decoratori cad în capcana floristicii moderne. În lipsa unor cunoştinţe minime de economie şi marketing, florarii sunt ademeniţi să urmeze cursuri de calificare şi de specializare tot mai costisitoare. Sub presiunea de a ţine pasul „cu noutăţile”, florarii încep o cursă nebunească în care se despart de bucăţi tot mai mari din profitul obţinut cu trudă şi sudoare. Ori, bunul mers ala afacerii cu flori depinde tocmai de lichidităţi, nu de diplome, mai ales într-o perioadă de recesiune economică precum aceasta. Şi mai ales când Internetul abundă în resurse mult mai puţin costisitoare.

     2015
    – după ce ani de zile industria florilor a funcţionat fără nici o asociaţie, în 2015 apar pe scenă nu una, ci două asociaţii profesionale. Pentru atingerea scopurilor, însă, fiecare asociaţie caută să atragă cât mai mult din profitul florarilor, axându-se încă de la început pe evenimente şi „experienţe” educaţionale dintre cele mai extravagante. Cu o durată de timp extrem de scurtă, costul lor variază de la câteva sute de lei, la echivalentul unui an de facultate…

    Asociaţiile funcţionează la fel ca orice alt ONG – din sumele încasate (din donaţii, cotizaţii etc.), doar o mică parte sunt folosite în vederea realizării scopului propriuzis, restul înseamnă salarii (membri fondatori, contabil etc.) şi multă risipă. Putem concluziona aşadar că asociaţiile profesionale sunt tot afaceri deghizate în umbra „facerii de bine”.

    Elefant.ro

    Ţi-a plăcut? Dă mai departe!Share on Facebook0Share on Google+0Pin on Pinterest0Tweet about this on Twitter0Print this page
    Publicat în 10 octombrie 2015 în categoriile Business&Marketing | Etichete , , , , ,
  • Comentarii