Fotografiile si videoclipurile in care cuve intregi cu flori erau aruncate aparent fara niciun resentiment, au facut inconjurul lumii. De cand coronavirusul a lovit industria florilor, producatorii de flori au distrus milioane de fire! Dar ele nu sunt complet pierdute, ci se vor transforma in compost, devenind astfel sursa de nutrienti pentru alte flori… Totusi, ce a scos in evidenta aceasta situatie inedita de la bursa de flori din Olanda?

In primul rand, a iesit la lumina o problema pe care o avem toti floristii: perisajul. Florile sunt perisabile si deseori aruncam si noi flori pe care le-am cumparat din diverse motive: 

  • pentru ca erau ciudate si ne-au placut doar noua (desi ceva ne spunea ca nu le vom putea vinde);
  • pentru ca nu am vrut sa le ia concurenta;
  • pentru ca nu am vrut sa ramanem “in pana” la un eveniment important;
  • pentru ca am avut asteptari prea mari de la o anumita sarbatoare.

In al doilea rand, am vazut ce inseamna un sector “umflat cu pompa” artificial, cu credite bancare si subventii. S-a vazut cat de vulnerabili sunt producatorii de flori care s-au dezvoltat “pe datorie”, nu prin forte proprii. Industria florilor sta pe o patura de “bani-aer” pompati de banci, buna parte din ei folositi pentru a creste productia. Asadar, panica este generata de contractele de credit in baza carora producatorii de flori au beneficiat de capital. Iar acum cer ajutor din partea statului, sperand ca acesta va acoper o parte din pierderi.   

Cate flori se vindeau la bursa din Olanda intr-o zi obisnuita?

bursa de floriIn mod normal, in cadrul licitatiilor de la bursa de flori se vindeau intre 20 si 30 de milioane de flori si plante la ghiveci pe zi. Este o cifra uriasa. Din cauza epidemiei de coronavirus, insa, cifrele au scazut chiar si cu 70%. Doar cei ce lucreaza acolo stiu cum fac fata harababurii si stresului generat de vanzarea si incarcarea rapida a florilor pentru a ajunge cat mai repede la destinatie. Bursa de flori din Olanda este un furnicar impresionant, devenit el insusi o atractie turistica. Bursa, cu cele patru locatii (Aalsmeer, Eelde, Naaldjwik, Rijnsburg) este piata de desfacere pentru circa 5000 de floricultori, iar industria florilor genereaza peste 250.000 de locuri de munca in Olanda, direct si indirect. 

Raspandirea noului coronavirus a adus un val de pierderi

elefant.ro

Masurile de prevenire a raspandirii virusului SARS-CoV-2 au paralizat economia si au inchis granitele. Mobilitatea persoanelor s-a redus la maxim, iar autoizolarea populatiei a facut ca multe florarii sa isi intrerupa activitatea temporar. O parte din florile care au putut fi salvate au fost donate, aducand un zambet si o raza de speranta in inimile multora: de la medici si asistenta pana la batranii din aziluri. 

Cand lumea s-a oprit in loc, s-a oprit si comertul cu flori. Acum avem timp ca sa constientizam cat de mult inseamna de fapt sa poti oferi si sa poti primi un buchet de flori. Intr-o lume in care totul devenise banal, buchetele de flori incepeau sa treaca neobservate…  Azi vedem si mai clar ca noi, floristii, depindem de munca a mii de oameni pentru a livra un singur buchet de flori. Si clientii nostri pot intelege acum ca in spatele acelui buchet “simplu” pe care il ofera o data pe an, de 8 martie, se afla floristi satui de nesomn, soferi de tir care stau zile intregi departe de familie, si fermieri care, in plina iarna, se lupta pentru a asigura conditiile optime in serele lor pentru ca florile sa se deschida la timp, nu cu o luna mai tarziu… 

Asadar, nu trebuie sa uitam ca productia de flori costa, la fel cum costa si productia de hrana. Si productia florilor trebuie planificata daca se doreste o inflorire mai timpurie sau mai tarzie, dupa cum si in cazul legumelor se fac astfel de planificari. Serele si solariile trebuie incalzite. Iar florile, odata recoltate, trebuie depozitate si transportate corespunzator. Toate acestea implica costuri. Multe persoane s-au aratat indignate de practica olandezilor de a arunca florile nevandute, insa uita ca si impartirea lor “gratuita” ar fi consumat resurse: timp, combustibil, resurse umane si altele. Producatorii olandezi s-au resemnat dar nu au cedat in fata coronavirusului. Ei depun toate eforturile pentru a mentine canalele de distributie deschise pentru cat mai mult timp, in incercarea de a impinge pierderile in aval. 

Canibalismul din floricultura si revenirea la realitate

florist dezamagitLa fel ca multe alte sectoare, si cei implicati in comertul cu flori s-au bazat pe cresteri de la an la an. Asa se explica faptul ca azi, in Olanda, producatorii de flori sunt foarte specializati, foarte avansati din punct de vedere tehnologic si isi pot permite sa lucreze suprafete uriase fara a angaja o armata de oameni. Toate acestea, insa, au presupus investitii – credite si fonduri europene – “bani-aer” care au alterat intreaga economie. 

Mai concret: in momentul in care, cu ajutorul unui credit bancar, un producator de gerbera si-a dublat suprafata cultivata sau si-a dublat productia de la 10 milioane de fire anual la 20 de milioane de fire de gerbera, practic, acesta a suplimentat oferta de pe piata cu 10 milioane de fire care ar fi putut sa nu existe. Fara acel credit bancar, producatorul de gerbera ar fi continuat sa creasca productia de flori treptat, poate cu 10% pe an, urmand sa ajunga la 20 de milioane de fire pe an abia in 10 ani. Dar, nerabdator fiind, si din dorinta de a se imbogati rapid, a ales sa isi “minta” competitorii, pozand intr-un producator mai mare decat era in realitate.

Creditele au provocat o reactie in lant

Acel simplu credit pentru cresterea productiei, insa, a generat o reactie in lant: transportatorii au achizitionat si ei noi tiruri in leasing, fabricile de carton si-au dublat productia (probabil tot apeland la credite), depozitele de flori si-au marit spatiile de depozitare si asa mai departe. 

In loc sa permita mai multor producatori sa intre pe piata, a preferat sa creasca artificial si sa descurajeze astfel concurenta.  

Asa au crescut si alti producatori de flori. Drept urmare, au disparut producatorii mici. Serele mari au anihilat “concurenta” si au luat in stapanire suprafete mari de pamant. Oricine si-ar dori sa devina floricultor este intimidat de marimea competitorilor. Dar, daca am scoate toti acei bani pompati de banci, toti “steroizii” care au dus la o crestere rapida dar artificiala a productiei de flori, atunci am vedea realitatea. Am constata ca producatorii de fapt produc cu mult mai mult decat ar fi fost ei capabili in mod firesc, natural, fara aport de capital extern/strain… 

Trebuie sa amintim si faptul ca multe companii si-au externalizat productia in tari care permit cultivarea florilor cu resurse mai putine si cu forta de munca ieftina. Asa se explica avantul fermelor din Kenya, Etiopia, Columbia si Ecuador. Spre exemplu, producatorii din Kenya exporta o buna parte din productie in Olanda, de unde florile sunt redistribuite. Globalizarea comertului cu flori a venit la pachet cu avantaje si dezavantaje pentru toti jucatorii. Un mare dezavantaj ar fi acela ca micii producatori (de oriunde ar fi) sunt obligati sa se indatoreze daca vor sa reziste pe piata. 

Producatorii de flori vand en gross prin Glovo

livrare flori prin GlovoIn analiza pietei de flori din Romania pe care am publicat-o in TOP 200 FURNIZORI DE FLORI PENTRU FLORARIILE DIN ROMANIA aminteam faptul ca la noi in tara, distributia florilor de la micii producatori la florarii se face intr-un mod netransparent. Sunt favorizati unii comercianti, in timp ce comenzile altor floristi nu pot fi “onorate”. Practic, culturile de flori din Romania sunt “cu dedicatie”. Sau cel putin asa erau in vremurile bune. 

Azi, in timp ce producatorii olandezi arunca tone de flori si isi asuma pierderile, producatorii romani vand flori pe Glovo la pret de en gross. Sunt de condamnat? Sau sunt de apreciat? Unii s-au aratat deranjati de faptul ca vand la pretul rezervat doar florariilor. Altii, insa, le-au sarit in ajutor, pozand in “supereroi”. Pana la urma, ne-am dorit cu totii o piata libera, in care fiecare sa vanda ce vrea si cum vrea. Deci fiecare este liber sa traga focul sub oala lui si fiecare poate sa faca ce vrea cu proprietatea lui. 

Floricultorii olandezi au aruncat la gunoi dobanda bancilor

producatorii de flori au aruncat dobanda bancilorAcum, dupa ce au crescut intr-un an cat altii in zece, furnizorii de flori de la bursa din Olanda isi vad toate prognozele date peste cap. Chiar si plata creditelor este pusa in dificultate.

Daca marii producatori de flori nu isi vor mai putea plati ratele la banci, atunci sectorul financiar va intra intr-o criza fara precedent. 

Va iesi astfel la lumina faptul ca bancile sunt de fapt institutii neproductive – paraziti ai economiei, care se hranesc din munca altora in timp ce pozeaza in ingeri salvatori. Doar ciclul datoriilor tine bancile in viata. Acest ciclu functioneaza precum roata unei mori de apa, care se invarte cat timp curge apa… Epidemia de coronavirus face ca fluxul de bani (apa) sa scada la un nivel atat de mic incat sa opreasca roata. 

Bancherii sunt dependenti de dobanzi – apa care invarte roata. Si ceea ce este si mai ciudat, este faptul ca, in ciuda faptului ca nu produc nimic in economie, primesc salarii si beneficiaza de asigurari sociale. Dobanda este principala sursa de venit, ea acoperind salariile, impozitele pe salarii, chiriile sediilor si sucursalelor, benzina directorilor si toate celelalte. Producatorii de flori precum si toti ceilalti antreprenori puternic afectati de epidemia de coronavirus, ar putea sa ii lase pe bancheri cu ochii in soare…

Speranta atarna de un fir de ata – supermarketurile

In noul context generat de epidemia de coronavirus, printre putinele locuri in care oamenii mai pot gasi flori sunt supermarketurile. Insa nici ele nu indraznesc sa se aprovizioneze cu cantitati mari, intelegand faptul ca in prezent, oamenii cauta sa isi acopere nevoile de baza. De asemenea, in lipsa altor venituri, multi oameni isi conserva economiile reducand cheltuielile la maxim. Asadar, comertul cu flori este franat din mai multe motive:

  • populatia isi acopera doar nevoile de baza;
  • ramasi fara venituri sau chiar concediati, oamenii si-au redus la maxim cheltuielile;
  • distantarea sociala nu mai permite niciun fel de eveniment festiv;
  • la inmormantari pot participa maxim 8 persoane, deci scade drastic si cererea pentru coroane funerare;
  • nici la biserici nu se mai pot duce flori, iar la Vatican nu vor fi flori de Pasti anul acesta;
  • tot mai multe nunti au fost amanate, ceea ce inseamna ca si sezonul de bujori a inceput cu stangul.

flori la supermarketVor deveni supermarketurile noul canal de distributie al florilor? Putin probabil. Desi in tarile nordice si in Marea Britanie, supermarketurile au o cota de piata foarte mare (chiar de peste 50% in Regat), in restul tarilor din Europa, florariile continua sa fie principalele puncte de desfacere spre consumatorul final. Pandemia de coronavirus nu le-a adus avantaje semnificative celor ce au distribuit flori prin supermarketuri. Asadar, canalul de distributie al florilor cu care am fost obisnuiti nu pare afectat pentru moment. Totusi, intr-o tara cu venituri mici precum Romania, in care consumatorii cheltuie pe flori, in medie, intre 50 si 100 lei pe an (potrivit cbi.eu), concurenta generata de supermarketuri nu este binevenita, diminuand considerabil profitabilitatea florariilor. 

S-ar fi putut limita cantitatile de flori aruncate?

Probabil ca unii vor considera cresterea “rapida” a exportatorilor olandezi ca fiind justificata de cererea mare de pe piata. Ce s-ar fi intamplat daca fiecare producator ar fi crescut natural, prin reinvestirea unei parti din profit? Jumatate din planeta nu ar fi fost sub monopolul bursei de flori din Olanda. Ar fi existat mai multi producatori de flori dispersati pe fiecare continent. Cererea ar fi fost astfel acoperita fara sa existe riscul ca florile sa fie mai scumpe. O lege economica pe care ar trebui sa o stim cu totii din clasele primare spune asa: “cu cat oferta este mai mare, cu atat pretul va fi mai mic”. Un numar mai mare de producatori de flori ar fi dus la scaderea preturilor. Deci nu exista pericolul ca florile sa se scumpeasca. 

Oare s-ar fi putut limita cantitatea de flori aruncate? Data fiind cererea de flori actuala, pierderile ar fi fost oricum asemanatoare. Insa cantitatea de flori aruncata de fiecare producator de flori in parte ar fi fost mai mica si nu ar fi dat nastere unor fotografii si videoclipuri atat de cutremuratoare. 

In momentul in care economia s-a oprit pentru a-i permite coronavirusului sa treaca, toti acesti mici producatori de flori ar fi pierdut cantitati reduse, mai usor de digerat. Iar statul, in loc sa pompeze banii din taxe in cateva companii mari, ar fi ajutat mai multi fermieri (in special afaceri de familie). In momentul de fata, statul pompeaza bani tot in cei mai mari antreprenori, iar cei bogati devin astfel si mai bogati. Asa se adanceste si mai mult inechitatea sociala. 

Producatorii de flori se pot reprofila cu usurinta

producatorii de flori se pot reprofilaPutem sa presupunem ca producatorii de flori care au suferit cele mai mari pierderi sunt cei care vand flori anuale. Cei ce au plante perene nu sunt chiar atat de afectati de acest blocaj economic. Asadar, serele care au ramas goale in aceasta perioada se pot reprofila cu usurinta fie axandu-se pe plante perene cu infloriri repetate, fie pe legume si fructe – mult mai cautate acum decat florile. Nu este exclus ca in urmatoarea perioada sa asistam la astfel de tranzitii. 

Bancile au pompat increzatoare bani in serele de flori si au crescut artificial productia, adancind in acelasi timp prapastia dintre bogati si saraci. S-a produs mult, dar s-a si aruncat mult. O parte din florile aruncate de olandezi ar fi fost oricum aruncate de floristii din toata Europa. Cu totii ne-am confruntat cu saptamani mai slabe in care am aruncat flori. Dar nimeni nu si-a postat pierderile pe Facebook. Le musamalizam si mergem mai departe, sperand ca le vom acoperi cumva la urmatoarea sarbatoare. Nu o data ni s-a intamplat sa cumparam mai multe flori decat putem vinde… Acum, producatorii olandezi au ramas cu toate pierderile floristilor. Si nu le-au mai putut ascunde…